Bunissima

După ce m-am trezit și m-am spălat pe față, ca să pot vedea mai bine, am avut plăcuta supriză de a descoperi fulgi de zăpadă căzând peste acoperișul clădirii din față și peste copacii încă verzi.

Amintiri din trecut au apărut precum luminile de la geamurile unui tren în noapte ce trece clănțănind cu repezeală pe lângă tine.

Amintiri plăcute, din România copilăriei mele, cu umbrele focului din soba de teracotă jucând voios pe pereÈ›i, È™i bunica mea care își făcea zgomotos cafeaua în camera de mijloc, la ivirea zorilor…

Au apărut amintiri mai puÈ›in plăcute, din zilele lungi de generală când aveam mereu picioarele ude pentru că la vremea aceea încă nu se fabrica încălțăminte bună. Cât de lung îmi părea drumul de la È™coală până acasă, chinuită fiind de foamea de la sfârsitul orelor È™i de picioarele ude. Și idiotul ăla, unu’ Luță, care mi-a dat cu un bulgare mare de zăpadă în cap È™i după aia a râs, ca È™i cum eu începusem să plâng spre amuzamentul lui. Cred ca nici în ziua de azi nu are prietenă, pentru că era bou, de rasă.

Am revăzut chiar și ziua în care aveam vreo patru-cinci ani iar sora mea vreo doi-trei, când ea a cazut în fund, cu costumul ei de fâș albastru cu blăniță albă sintetică, și se uita răcnind înciudată la mine printre lacrimi, din poteca făcută cu lopata în zăpada cât mine de înaltă. Și cât de satisfăcută eram eu la necazul ei.

Revenind însă în lumea asta pragmatică și făra empatie, azi A NINS ÎN HOUSTON.

Și nu e zi orice zi ziua în care ninge aici! O zi în care ninge aici, e un eveniment, e un motiv pentru oameni să panicheze È™i să facă nesfârÈ™ite comentarii pe twitter, să se mire încontinuu că NINGE ca È™i cum Pământul ar fi fost invadat de alieni, cu tot felul de scenarii apocaliptice despre cum nu o să mai ajungă ei acasă, cum o să îngheÈ›e toate highwayurile lor numeroase ca firele de păr de pe spatele unei maimuÈ›e, cum lumea o să se oprească È™i cum o să fie mai rău decât un COD ROȘU. Ba pentru unii e motiv sa plece de la job la juma’ de zi, să fie acasă în caz că stratul de zăpadă se face mai mare de 1cm, iar pentru alÈ›ii chiar să nu se mai ducă la mucă deloc, că, ce pana mea, ninge!

Eu una am învățat la școală temperatura la care îngheață apa în Celsius, și aici în Farenheit, și, compilând știința asta cu datele de pe accuweather.com care spunea că erau 6 grade C la amiază (zăpada era deja lapoviță, dar lapovița e aici pentru avansați) iar că în următoarele două săptămâni temperaturile vor fi practic în medie 10 grade, am concluzionat că fericirea de a vedea zăpada de un metru pentru o mică perioadă, măcar de Crăciun așa, îmi este practic refuzată de zeul vremii. Ca un deget imens gesticulând în ceruri: NU-NU!

Oamenii de aici nu au auzit de accuweather.com. Dar, problema lor nu e faptul că nu știu să dea un search pe google ci că nu știu temperatura la care îngeață apa.